* * *
N.
c. 1740, în Stoeneşti, jud.
Vâlcea, decedat în 1820, în
Craiova.
A
învăţat probabil la şcolile din mănăstirite Tismana
şi Cozia. Preot de mir, rămas
văduv a fost călugărit sub numele Dionisie.
De
prin 1776, era sIujitor-eclesiarh la catedrala episcopală din Râmnicu
Vâlceaş între anii 1798 şi 1791 eclesiarh la biserica “Sf. Apostoli" din Craiova (metocul
Episcopiei Râmnicului), un timp refugiat în Transilvania, Banat şi
Ungariaş stabilit apoi la mănăstirea Gănescu din Craiova
între anii 1795 - 1799 era în mănăstirea Bistrţa, apoi egumen al
schitului Mănăileşti (c. 1799- c. 1801 ), pe care I-a
zugrăvit cu cheltuiala sa (se vede portretul său şi al mamei
monahia Anastasia), eclesiarh la Mitropolia Ungrovlahiei 1804 - 1812) şi
conducător al tipografiei, (1809) ş din nou în Oltenia, la Craiova,
ca dascăl slovenesc" – traducător de documente (1813-1820).
Aproape
o jumătate de veac, a desfăşurat o intensă activitate de
caligraf, miniaturist, istoric şi traducător de documente.
A
tradus din slavoneşte şi a transcris mii de documente în 25 de
tomuri, a alcătuit peste 20 de “pomelnice ctitoreşti" ale unor
mănăstiri, schituri şi biserici de mir, cele mai multe cu
interesante date istorice, a copiat diferite manuscrise, a alcătuit un
cronograf al Tării Româneşti.
Toate condicile şi pomelnicele sunt scrise cu o mână de iscusit
caligraf, împodobite cu initiale înflorate, scene şi portrete.
Lucrări:
Pomelnice
ale mănăstirilor Dobruşa (1777), Gănescu-Craiova (1789),
Cozia (1794-1799), biserica “Adormirea" din Drăgăşani (1794), biserica din Proieni (1798), schitul
“Naşterea Domnului" de la Bistriţa (1798), mănăstirea
Titireciu (1799), schitul Păpuşa (1800), biserica din Ursani (1804),
mănăstirea “Dintr-un lemn" (1804 - 1805), catedrala
mitropolitană din Bucureşti (1809), mănăstirea Bucovăţ
(1813), bisericile ”Oota" Craiova (1813), “ Sf . loan" Hera-Craiova
(după 1813), “ Sf. Nicolae"
din Tg. Jiu (1814), :iminicu de Sus (1814), schitul Teiuşu (1814),
biserica din Zăvideni (1815), biserica “Postelnicul Fit" Craiova
(1815), mănăstirea Tătăreni (1816), bisericile ”Hagi
Enus" din Craiova şi “Sf. Treime" din Craiova.
Condici
de documene:
Episcopia
Râmnicului (3 tomuri, cu 3826 doc., 1779-1786), mănăstirile Tismana
(2 tomuri, cu 2173 doc., 1787), Strehaia (1791), Sadova (1792), Jitianu (1793),
Bistrita (2 tomuri, 1795-1796), Govora (1796-1797), Arnota (1804), Mitropolia
din Bucureşti (2 tomuri, 1805), Mitropolia din Târgovişte (2 tomuri,
1805), schiturile Văleni şi Micşani (1807),
mănăstirile Cotroceni (2 tomuri, 1806- 1808), Bucovăţ
(1813), Obedeanu (1820), Serbăneşti, a familiei.
Opera
sa principală este Hronograful “ării Româneşti de la 1764
până la 1815, scris la Craiova între anii 1814 şi 1820, o
cronică, dar în acelaşi timp o lucrare memorialistică, el fiind
martor al evenimentelor pe care le expune cronologic, cu exactitate, într-o limbă
arhaică; evenimentele europene sunt prezentate cu mai puţină
precizie.
Ediţii:
Cronograful
Tării Româneşti de la 1764 până la 1815, în Tesaur de monumente
istorice pentru România, tom. 11, Bucureşti, 1863, p. 159-236; Cronografuf Tării Româneşti, ed.
îngrijită pref. de C. S.
Nicolaescu-Plopşor, Rm. Vâlcea,
1934, XIX + 215 p.; Hronograf (1764-
1815). Transcriere după original,
indice şi glosar de Dumitru Bălaşa. Studiu introductiv de Dumitru Bălaşa şi Nicolae
Stoicescu. Note si comentarii de Nicolae
Stoicescu, Bucureşti, 1987, 183 p.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]