* * *
COSTACHI
VENIAMIN (din botez Vasile), mitropolit at Moldovei, traducător,
îndrumător al şcolilor
N.
20 dec. 1768, în Roşieşti-Vaslui, decedat la 18 dec. 1846, la
mănăstirea Slatina (osemintele sunt şi azi în catedrala
mitropolitană din Iaşi),
A
învăţat în casa părintească şi la şcoala regească
de Ia mănăstirea “Sf. Trei lerarhi" din Iaşi.
Călugărit
la Huşi sub numele Veniamin de Iacob Stamati (1783/1784),
Hirotonit
ierodiacon (1786), apoi ieromonah, Ia Iaşi, şi numit -
Mare
eclesiarh al catedralei mitropolitane (1788),
Arhimandrit
şi egumen la mănăstirea “Sf. Spiridon" din Iaşi
(1789),
Episcop
la Huşi (ales 26 iun. 1792, hirotonit a doua zi) şi la Roman (I iun.
1796), apoi –
Mitropolit
al Moldovei (ales 18 mart. 1803),
Din
cauza împrejurimilor politice s-a retras din scaun între 20 febr. 1808 şi
oct. 1812 şi între Sept. 1821 şi ian./febr. 1823;
Retras
definitiv la 18 ian. 1842, s-a stabilit, pentru restul vieţii la
mănăstirea Slatina.
A
fost unul din marii cărturari ai timpului, îndrumând întreaga activitate
editorială şi şcolară din Moldova în vechea tipografie
mitropolitană din Iaşi (refăcută) şi în cea
înfiinţată la mănstirea Neamţ (1807)
S-au
tipărit aproximativ 130 de cărţi:
Multe
din ele erau traduse de el însuşi din literatura greacă
patristică şi post patristică:
v
Tâlcuirea celor şapte Taine a lui Gavril
al Filadelfiei (Iaşi, 1807);
v
Chiriacodromionul la Apostolii duminecilor de
preste an a lui Nichifor Theotochis (Neamţ, 1811);
v
Adoleshia filotheos adecă îndeletnicire
iubitoare de Dumnezeu de Evghenie Vulgaris (5 vol., Iaşi, 1824);
v
Istoria Scripturii Vechiului Testament
(Iaşi, 1824);
v
Istoria Scripturii cei nouă (2 vol.,
Iaşi, 1824);
v
Funie sau frânghie întreită (Iaşi,
1831);
v
Iubitorul ( de înţelepciune de Sergiu
Macreu (Iaşi, 1831);
v
Drept slăvitoarea
învăţătură a mitropolitului Platon al Moscovei (Iaşi,
1939, după versiunea greacă a
Iui D. Corai);
v
lstoria bisericească a arhiepiscopului
Meletie al Atenei (5 vol., Iaşi, 1841 - 1843);
v
Piatra scandelei sau lămuriri despre
începuturile şi pricinile adevărate ale schismei... de Ilie Miniat
(Iaşi, 1944);
v
Pidalionul (Neamţ 1844, o colectie de
canoane),
v
Îndeletnicire despre buna murire de Evghenie
Vulgaris (Iaşi, 1845),
Câteva traduceri au aparut postum:
v
TâIcuirea Psaltirei de Euthimie Zigaben (2
vol., Iaşi, 1852-1862);
v
Istoria bisericească a Iui Teodoreţ al Cirului
(Bucureşti, 1994);
v
Cele 14 trimiteri ale Sf. Apostol Pavel ale lui Teofilact al Ohridei
(după versiunea în greaca modernă a lui Nicodim Aghioritul, 3 vol.,
Bucureşti, 1904-1906),
Au rămas în manuscris:
v
Omiliile Sf. loan Gură de Aur la Faptele
Apostolilor şi Epistolele pauline (7 vol.),
v
Opera completă a Fer. Teodoret al Cirului
(3 vol.) ş.a.
v
Peste o sută de cărţi s-au
tipărit cu binecuvântarea şi cheituiala sa;
Traduceri
din:
v
Sf.
Atanasie cel Mare,
v
Sf. loan Damaschin,
v
Sf.
Efrem Sirul,
v
Sf. Isaac Sirul,
v
Nichifor Calist Xantopol,
v
llie Miniat,
v
Nichifor Theotochis,
v
Atanasie de la Paros,
v
Sf.
Dimitrie al Rostovului (Vietile sfinţilor, în 12 vol. ş.a.),
v
loanichie Galeatovschi,
v
Teofan Procopovici etc;
Lucrări
laice:
v
Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir,
1825;
v
Hronograful lui Dimitrie al Rostovului, 1837
etc.);
Zeci de editii din cartile de Cult
v
Tipiconul Sf.Sava, 1816, tradus de el
insuşi,
v
Liturghierul din 1818 si 1834,
v
"Indreptar” de el,
v
Cele 12 Mineie, Neamţ 1830 -1832, prima
ediţie in Moldova etc,
A
avut contribuţii deosebite n organizarea învăţământuIui
românesc de toate gradele în Moldova, ifiinţând următoarele scoli:
v
Seminarul de la Socola (1803, numit mai tarziu
“Seminarul Veniamin"),
v
Doua şcoli - pentru
călugăriţe şi fete - în mănăstirea Agapia (1803),
v
Scoala de cantori bisericeşti din
Iaşi (1805),
v
Scoala "începătoare" de la
"Sf.Trei lerarhi" (1824),
In
calitate de,,prim epitrop" al scolilor din Moldova, a încredinţat pe
Gheorahe Asachi să predea un curs de inginerie in limba română la
Academia domneasca din Iaşi ( 1814- 1818), impreuna cu Gh. Asachi au
propus, iar domnitorul Mihail Sturdza a aprobat, înfiinţarea
următoarelor şcoli la Iaşi: şcoala normală cu 2 ani si
gimnaziul (gimnazia ,,vasiliană") cu 4 ani de studii, ambele in
mănăstirea ,,Sf. Trei
lerarhi", in 1828 (pe lîngă şcoala incepătoare) şi o
Academie (numită
"Mihăileană"), in 1834, cu o faclultate
filosofică (2 ani), o facultate juridică (3 ani) şi cursuri "extraordinare" de
inginerie, agronomie, arte frumoase si filologie, laboratoare, muzeu de
ştiinţe naturale, bibliotecă, cu profesori recrutaţi dintre
foştii bursieri ai mitropolitului sau transilvăneni si
banăţeni. In 1832 şi
apoi in anii următori s-au deschis o scrie de "şcoli
ţinutale", in marile oraşe ale ţării (peste 12), in
1934 prima şcoala publică pentru fetele oraşenilor, la
Iaşi, in 1841 prima scoală ,de arte si mestesuguri" in Moldova,
cu şase atelieres tot la indemnul mitropolitului s-au infiinţat o
scrie de şcoli săteşti.
A trimis numeroşi tineri la studii peste hotares Gh. Asachi (Viena si Roma), Gheorghe
Săulescu (ins. Chios si
Cernăuţi), Filaret Scriban (Kiev) si alţii.
Insufleţit
patriot, a lost locţiitor de domn (caimacam), in 1807 si 1821,
preşedinte de drept al Divanului ţarii, apoi al Adunării
obşteşti, înstituită prin Regulamentul Organic, spunandu-şi
cuvântul in cele mai importante probleme ale vieţii de stat.
A
sprijinit infiinţarea unui spital si a unei farmacii in Roman, a îndrumat
si ajutat spitalul de la Sf. Spiridon din Iaşi. In 1833 s-a pus temelia
actualei catedrale mitropolitane din Iaşi, lucrările fiind intrerupte
in 1842 (reluate in 1880-1887), A
acordat multe ajutoare unor mănăstiri (Neamţ, Agapia, Slatina,
Cocoş "Sf. loan" din Suceava), unor biserici de mir, Patriarhiei
ecumenice, unor biserici greceşti.
Toate bunurile sale le-a lasat, prin testament, in scopuri
social-umanitare.
Lucrări:
v
Andrei Vizanti, Veniamin Costachi mitropolit
al Moldovei şi Sucevei. Epoca,
Viaţa şi operele sale, Iaşi, 1881, 164 p.;
v
N. Iorga, Viaţa şi faptele
Mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi, Bucureşti, 1904, 78 p (ed a II
a, 1915);
v
C.Bobulescu, Din Viaţa mitropolitului
Veniamin Costachi. Neamul, copilăria, tinereţea şi episcopatul,
Chişinău, 1933;
v
Tit SimedreaŞ Paretisisul de la 1808 al mitropolitului Veniamin
Costachi, în BOR, an LIII, 1935, NR.7 –8, P.321-326.
v
C.Bobulescu, Noi contribuţii la biografia
mitropolitului Veniamin Costachi, în BOR, an LVII, 1939, nr.7-8,
p.397-417(şi extras);
v
Vasile Vasilache, Mitropolitul Veniamin
Costachi, m-rea Neamţ, 1941, 327 p.
v
Ilie Gheorghiţă, Un veac de la
moartea mitropolitului Veniamin Costachi, m-rea Neamţ, 1946, 272 p.,
v
G.Kirileanu, G.Ungureanu şi Constantin
Turcu, Contribuţii documentare cu privire la Mitropolitul Veniamin
Costachi. Iaşi, 1946, 38p. (extras din “Mitropolia Moldovei”, an XXII,
nr.10-12, 1946);
v
Alexandru Ciurea, La o sută de ani de la
moartea lui Veniamin Costachi, în ,,Candela", an LVII, 1946, p. 434-452
(şi extras; Iaşi 1947,21p),
v
număr festiv BOR, an. LXIV, nr. 10- 12, 1946, p. 481 -600 (Cu
studii semnate de patriarhul Nicodim, I. D. Stefănescu, N. Iorga, Vasile
Vasilache, Mihail Bulacu, Constantin Turcu, Gheor-he I. Moisescu, T. G. Bulat,
Th. Fecioru şi Teodor N. Manolaches în nr.1-3, 1947 un studiu de lorgu D.
Ivan);
v
număr festiv, "Mitropolia
Moldovei", an. XXII, nr. 10-12,
1946; număr festiv MMS,
an. XLIII, 1967, nr. 1-2, p. 7- 174, cu
următoarele studii:
v
Irineu Crăciunaş Mitropolitul
Veniamin Costachi teolog ortodox (p. 7 - 17);
v
Gh. Vlad, Veniamin Costachi episcop la
Huşi şi Roman (p. 18 - 23);
v
Ilie Gheorghită, Gramata de hirotonie a
episcopului de Huşi Veniamin Costachi, dată de mitropolitul lacob
Stamati in ziua de 27 iunie 1792 (p. 24-31); N. C. Enescu, Veniamin Costachi ,
ctitor si lndrumător al şcolilor naţionale din Moldova (p.
32-48);
v
Nestor Vornicescu Literatura patriotică
in preocupările mitropolitului Veniamin Costachi (p. 49-60);
v
Mircea Sfichi, Patriotismul mitropolitului
Veniamin Costachi (p. 61 -70);
v
Epifanie Norocel, Mitropolitul Veniamin
Costachi şi tipografia din Iaşi (p. 71-79);
v
loan Ivan, Mitropolitul Veniamin Costachi
şi Mănăstirea Agapia (p. 90-97);
v
I. Zugrav, Legăturile Mitropolitului Veniamin
Costachi cu Mănăstirea Sf. loan cel Nou din Suceava (p105-113),
v
Mitrofan Băltuţă, Pastorale
date de mitropolitul Veniamin Costachiîn legătură cu Viaţa
monahală (p114-122),
v
I. Serafinceanu, Rânduiala cuviosului Veniamin
într-un manuscris închinat mitropolitului Veniamin Costachi, (p123-133);
v
V.Carmazin- Cacovschi, Catedrala
Mitropolitană din Iaşi, ctitoria mitropolitului Veniamin Costachi
(p.134-142);
v
Ionela Manolescu, Portretele mitropolitului
Veniamin Costachi (p.143-153),
v
Partenie Apetrei, Mitropolitul Veniamin
Costachi şi muzica bisericeasca (p.154-157);
v
Const. A.Stoide, Doi ani de activitate
medicală la Mitropolia Moldovei sub cârmuirea lui Veniamin (p.158-164);
v
Scarlat Porcescu, Limba Româna
literară în opera mitropolitului
Veniamin Costachi (p.165-174),
v
Mihai Mănucă, Mitropolitul Veniamin
Costachi, în BOR, an. LXXXVI, 1968, Nr.1-2, p.165-181;
v
N.Isar, Trăsături iluministe în
gîndirea şi activitatea lui Veniamin Costachi, în “Revista de
Filosofie”, an XV, nr. , 1968,
v
Nicolae V. Dură, Peocupările
canonice ale mitropolitului Veniamin Costachi, în MMS, an XLVII, 1971, nr.7-8, p.471-493) şi an XLVIII, 1972,
nr.1-2, p.49-66.
v
Ilie Gheorgiţa , Grija deosebita a
mitropolitului Veniamin Costachi pentru ridicarea nivelului cultural al
clerului. Consideaţii în jurul unei scrisori inedite, în MMS,
an XLVII, 1971, nr.9-12, p.645-659;
v
Gabriel Cocora, Mitropolitul Veniamin
Costachi, traducător şi diortositor de cărţi
bisericeşti, în BOR, an XCIX,
1981, p.7-25, (ed. a II-a 1994, p.7-24)
v
Pr. Scarlat Porcescu, Episcopia Romanului,
Bucureşti, 1984, p.252-258.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]