DICŢIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI

* * *

Ř  NICHIFOR CRAINIC

Profesor de teologie…

 

CRAINIC NICHIFOR (din botez Ion Dobre), profesor de teologie, poet, eseist, filosof, ziarist, om politic

 

N. 12 dec. 1889, în Bulbucata, jud.  Vlaşca, decedat la  20/21 aug. 1972, la Mogoşoaia lângă Bucureşti. 

Studii la Seminarul “Central" (1904-1912)  şi la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1912 - 1916), după care a participat la primul razboi mondial, lucrând într-un spital din Iaşi (1916-1918);

Studii de specializare la Facultăţiile de Teologie catolică şi de Filosofie ale Universităţii din Viena (1920 - 1922),  

A lucrat ani în şir la redacţia unor ziare, ca “Neamul Românesc" al lui Nicolae lorga (1917- 1918 la laşi), ,,Dacia"(1918- 1920), ,,Lamura" (1922-1923),  “Cuvântul" (1922-1926), toate la Bucureşti: a condus el însuşi ziarul ”Calendarul" (1932-1933) şi revista lunară “Gândirea” (1926-1944),  fiind principalul animator şi teoretician al curentului “gândirist” tradiţionalist. 

Paralel a funcţionat ca profesor la catedra de Literatură religioasă modernă a Facultăţii de Teologie din Chişinău (1927-1932), transferat apoi la catedra de lstoria literaturii bisericeşti şi relgioase moderne de la Facultatea de Teologie din Bucuresti (de la 1dec. 1932), devenită catedra de Ascetică şi Mistică (1941 - 1944); suplinitor al catedrei de Apologetică şi Dogmatică (I 938 1944),  

Angajat şi  în Viaţa  politică, a fost secretar general în Ministerul Cultelor şi Artelor (1926), deputat independent de Vlaşca  (1927), ministru al Propagandei Naţionale, pentru scurt timp (1940 şi 1941),  

Laureat al Premiului Naţional pentru poezie (1930), membru al Academiei Române în locul lui Octavian Goga (1940, cu discursul de recepţie la 22 maii 1941), demnitate pe care a pierdut-o în timpul regimului comunistş ,,doctor honoris causa" al Universităţii din Viena (1940), participant la Congrese Internaţionale ale scriitorilorŞ Bruxelles (1927), Viena (1929), Arles şi Avgnon ( 1930) ş.a.;

Conferinţe la Universităţiile le din Sofia (1941), Zagreb (1943), Berlin (1943 şi 1944), Viena (1943), Weimar (1943) etc.

Din iarna anului 1944/45 până în mai 1947 a stat ascuns la mănăstirea Sâmbăta de Sus, în casa unor preoti din Munţii Apuseni şi de pe Târnave;

In iun. 1945 a fost judecat în lipsă şi condamnat la închisoare pe viaţă;

S-a predat autorităţiilor in satul Cerchid-Mures, fiind închis la Văcăreşti, apoi la Aiud, unde a stat 15 ani, eliberat la 26 apr. 1962, după care a lucrat în redacţia ziarului ,,Glasul Patriei" până in 1968.

Opera sa poetică şi literară se bazează pe o viziune teologică asupra istoriei şi artei româneşti, poezia lui fiind inspirată din Viaţa câmpenească şi dominate de nota religioasăş revista “Gândirea" a lansat sau a încurajat multi poeti şi eseisti contemporani (Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Ion Pillat ş.a.);

In Viaţa politică lansează ideea etnogcaţiei (Puncte Cardinale în haos. Ortodoxie şi etnocraţie),

 

Lucrări Teologice:

 

v      Curs de istoria literaturii bisericeşti şi religiose moderne.  Editat după note stenografice de Pandele Olteanu şi Ion V. Georgescu, Bucureşti, 1933;

v      Curs de teologie mistică, litografiat, Bucureşti, 1938; Curs de mistică germană, litografiat;

v      Curs de Apologetică, litografiatş Curs de Dogmatică, litografiat. Sfinţenia - împlinirea umanului (Curs de Teologie mistică, 1935-1936),  

v      Ediţie îngrijită de lerod.  Teodosie Paraschiv, Iaşi, 1993, 224 p.

v      Volume de versuri: Şesuri natale, Craiova, 1916; Darurile pîmântului, Bucureşti, 1920;

v      Cântecele patriei.  Bucureşti, 1925; “ara de peste veac. Bucureşti, 1931 (şi 1940, 129 p.);

v      Şoim peste prăpastie.  Versuri inedite create în temnitele Aiudului, Bucureşti, 1990, 168 p.;

v      Poezii alese 1914-1944.  În selecţia autorului, Bucureşti, 1990,104 p.

v      Eseuri şi alte Lucrări: Icoanele vremii (schiţe şi articole din vremea războiului), Bucureşti, 1919; 

v      A doua neatârnare, Bucureşti, 1926, Sensul tradiţiunii, Bucureşti, 1929;

v      Sensul frumosului, Bucureşti, 1932; Rasă şi religie, Bucureşti, 1935;

v      Puncte Cardinale în haos, Bucureşti, 1936, 320 p.;

v      Ortodoxia, concepţia noastră de viaţă, Sibiu, 1937,31 p.;

v      Ortodoxie şi etnocraţie. Bucureşti, 1938, 312 p.;

v      Nostalgia paradisului.  Bucureşti, 1940,416 p. (reed. la Iaşi în 1994, XXXIV + 334 p.);

v      Zile albe-zile negre.  Memorii, Bucureşti, 1991, XXXIII+388p.

 

Traduceri:

 

v      Din Rabindranath Tagore (Sadhana, 1932),

v      Povestiri despre bunul Dumnezeu (din Iimba germană), din Rainer Maria Rilke s.a.

 

Colaborări la numeroase ziare şi reviste din perioada interbelică, coautor la unele manuale pentru învăţământul primar;

 

A îngrijit colecţiile:

 

v      ,,Cartea vremii" (1923 -1930, cu 28 de opere ale unor scriitori români sau traduceri) şi -

v      ,,Gândirea" (1929-1931, cu 9 opere ale unor scriitori români).

 


Apăsaţi pe litera corespunzătoare, de mai jos, pentru o căutare alfabetică:

 

[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]


HOME