* * *
N.
18 iul. 1868, în Topliţa ,jud.
Harghita, decedat la 6 mart. 1939, la Cannes-Franţa (înmormântat în
catedrala patriarhală din Bucureşti).
Studiul
la Gimnaziul săsesc din Bistriţa (1879-1883), apoi la Liceul
grăniceresc din Năsăud (1883-1887), la Institutul
teologic-pedagogic din Sibiu (1897-1890) şi la Facultatea de Litere
şi Filosofie a Universităţii din Budapesta (1891 -1895), unde obţine
doctoratul cu o teza despre Viaţa şi opera lui Eminescu
(tipărită în limba
maghiară, 1895),
Invăţător-director
la Şcoala confesională românească din Orăştie (1890 -
1891),
Secretar
(1895-1902), apoi consilier (asesor, 1902-1909) la Arhiepiscopia Sibiului,
Hirotonit
diacon necăsătorit (30 ian. 1900), arhidiacon (8 Sept. 1901),
Călugărit
la mănăstirea Hodoş Bodrog (1902), sub numele Miron, ieromonah
(13 apr. 1903), protosinghel (1 iun. 1908),
Redactor
la "Telegraful Român"
(1898-1900), preşedinte al
,,despărţământului" Sibiu al Astrei (1905),
Preşedinte
al Reuniunii Române de Muzică din Sibiu şi al altor instituţii
culturale româneşti: în calitate de consilier a adus o contribuţie
directă la ridicarea actualei catedrale mitropolitane şi la
înfiinţarea Băncii culturale "Lumina" din Sibiu, încă
din timpul studenţiei s-a numărat printre militanţii de frunte
pentru realizarea idealurilor de unitate naţională ale poporului
român.
La
21 nov./3 dec. 1909 ales episcop al Caransebesului (înscăunat 25 apr / 8
mai 1910); în această calitate, a apărat şcolile confesionale
româneşti din Banat în faţa încercărilor guvernului din
Budapesta de a le desfiinţa.
Participant
la Marea Adunare Natională de la Alba lulia din 1 Decembrie 1918 şi
membru al delegaţiei românilor transilvăneni care a prezentat actul
unirii la Bucureşti. Membru de
onoare al Academiei Române (1919),
La
18 dec. 1919 a fost ales mitropolit primat al României întregite, iar în ziua următoare
învestit şi înscăunat.
La 4 febr. 1925 devine primul patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române, fiind instalat în noua demnitate la 1 nov.
1925.
Sub
el s-a făcut unificarea bisericească din noul stat român unitar, s-a
organizat Biserica noastră ca Patriarhie, s-a votat Statutul de organizare
şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române din 1925, în timpul
păstoririi lui, a reapărut revista "Biserica Ortodoxă
Română" (1921), a iniţiat apariţia revistei
,,Apostolul", organ de publicitate al Arhiepiscopiei Bucureştilor
(1924), s-a îngrijit de traducerea şi tipărirea Bibliei sinodale din
1936 (în traducerea preoţilor pofesori
Gala Galacţion, Vasile Radu şi mitropolitul Nicodim), precum
şi a unor ediţii din Noul Testament, a sprijinit tipărirea de
cărţi teologice în Editura Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, a înfiinţat Seminarul teologic "Miron
Patriarhul" din Câmpulung (1922) pentru orfanii de război şi
Academia de Muzică religioasă din Bucureşti (1927), a sprijinit o
serie de tineri teologi la Studii peste hotares sub el s-a ridicata actualul
palat patriarhal şi a fost repictată catedrala patriarhalaş a
ctitorit schitul de lemn de la Topliţa.
A
contribuit la întărirea legăturilor cu alte Biserici creştine,
prin vizitele sale la Locurile Sfinte (1927), Anglia (1936), Polonia (1938) sau
prin delegaţiile străine pe care le-a primitş a sprijinit
participarea teologilor ortodocşi români la congres şi întâlniri
ecumeniste peste hotare sau convocarea unor asemenea întâlniri în
ţară (Conferinţa regonală a Alianţei mondiale pentru
înfrăţirea popoarelor prin Biserică, la Bucureşti în 1933.
fiind ales preşedinte de onoare, Conferinţa romano-anglicană de
la Bucureşti din 1935 ş.a.),
A
publicat culegeri de folclor, o Iucrare de iconografie, câteva volume de
cuvântări.
Pe
plan politic, a făcut parte din "Regenţă" (20 iul.
1927 - 8 iun. 1930) şi a fost prim-ministru (10 febr. 1938 - 6 mart.
1939),
Lucrări:
v
Alexandru Roman, Sibiu, 1997, 31 p
v
Arhiepiscopul şi mitropolitul Miron
Romanul Sibiu, 1898, 66 p. (sub pseodonimul “Ilie Dinurseni");
v
Proverbe, maxime, asemănări şi
idiotisme, colectate din graiull românilor din Transilvania şi Unagaria,
Sibiu, 1901, XXIV + 279 p.;
v
Iconoarafia şi întocmirile din interni
(interiorii. n.n.) bisericei răsăritene, Sibiu, 1905, X V 11 I+ 300
p.;
v
Catedrala mitropolitană din Sibiu,
Istoricul zidirii, Sibiu, 1908, p. 45 - 195 (în colaborare);
v
Principii fundamentale pentru organizarea
unitară a Bisericii Ortodoxe Romăne, Bucureşti, 1920, 44 p.;
v
Cuvântări şi predici ale unui
teolog, mai târziu cleric român în ţară sub stăpînire
străină, Vol.I. Bucureşti 1923, 383+IV p.;
v
Pastorale şi cuvîntări ale unuii
episcop român în ţară sub stăpînire străină, Vol. II,
Bucureşti, 1923, 306 + 11 p.;
v
Trei ani de propovăduire. Pastorale şi cuvântări, vol.III,
Bucureşti, 1923, 356 p.;
v
Pastorale, predici şi cuvântări,
Vol. IV, Bucureşti, 1938, 278 +
III p
v
Pastorale, predici şi cuvântări,
Vol. V, Bucureşti,
1938. III + 298 + III p.;
v
Pastorale, predici: si cuvântări,
Vol. VI, Bucureşti, 1939, 238 p.
Colaborări
la:
v
“Telegraful Român"- Sibiu,
v
“Tribuna"- Sibiu,
v
“Familia"- Oradea,
v
“Gazeta Transilvania" - Braşov,
v
“Libertatea"- Orăştie,
v
“Drapelul" - Lugoj,
v
“Luceafărul" -Budapesta,
v
“Tara Noastră"- Sibiu,
v
“Românul"- Arad,
v
“Foaia Diecezană" – Caransebes.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]