DICŢIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI

* * *

Ř  IOAN CARAZA

Diacon, Cercetator

 

CARAZA IOAN, diacon.

 

N. IO dec. 1941, în Fărcaşa, jud.  Neamţ. 

Seminarul teologic din mănăstirea Neamţ (1956-1961),

Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1961-1965), apoi cursurile de doctorat (specialitatea Patrologia) la acelaşi Institut (1965-1968), studii de specializare la Facultăţiile de Teologie din Tubingen (1969-1970), Bonn şi Koln (1970-197) şi Freiburg în Breisgau (1971-1972),  

Documentarist, traducător şi apoi inspector de specialitate la Serviciul Relaţii Externe Bisericeşti de pe lângă Cancelaria Sf. Sinod (1972-1977);

Asistent la Institutul Teologic Universitar (azi Facultate) din Bucureşti (din dec. 1977), diacon la biserica Antim; delegat la întruniri ecumeniste peste hotare.

 

Lucrări:

 

Ř      Doctrina hristologică a Iui Leonţiu din Bizanţ în ST, an.  XIX, 1967, nr. 5 - 6, p. 321-333;

Ř      ImneIe Sfîntului Efrem Sirul despre Maica Domnului, în ST, an.  XIX, 1967, nr. 7-8. p. 456-466;

Ř      Doctrina euharistică a Sfîntului Chiril al Alexandriei, în ST, an.  XX, 1968,nr. 7-8, p. 528-542;

Ř      Doctrina despre învierea morţilor la Atenagora Atenianul şi Tertulian, în MMS, an.  XLIV, 1968, nr. 7-8, p. 361-372;

Ř      Revelaţia divină în Hexaimeronul Sfântului Vasile cel Mare, în “Ortodoxia", an.  XXXI, 1979, nr. 1, p. 115 - 132;

Ř      Sfânta tradiţie la unii teologi evanghelici, şi punctul de vedere ortodox, în “Ortodoxia", an.  XXXII, 1980, nr. 2, p. 331-354;

Ř      Simbolul niceo-constantinopolitan în viaţa şi spiritualitatea Bisericii, în “Ortodoxia", an.XXXIII, 1981, nr. 3, p. 433-441;

Ř      Imagini diferite ale Bisericii în Răsărit şi în Apus, ca taină a istoriei Bisericii, în “Ortododoxia”, an.  XXXIV, 1992, nr. 3, p. 415 -422,

Ř      Credinţă şi iubire în dobândirea mântuirii, în “Ortodoxia", an.  XXXVIII, 1986, nr. 4, p. 32-45;

Ř      Îndreptarea şi îndumnezeirea omului în Hristos după Sf. Apostol Pavel, în “Ortodoxia", an.  XL, 1988, nr. 4, p. 125 - 136;

Ř      Deosebirea dintre locaşul de cult al Bisericii Ortodoxe şi casa de rugăciune a cultelor neoprotestante, în “Cronica Episcopiei Romanului şi Huşilor", III, 1991, p. 96 - 115;

Ř      Dări de seamă recenzii, predici etc.

 

Apăsaţi pe litera corespunzătoare, de mai jos, pentru o căutare alfabetică:

 

[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]

HOME