* * *
CIUREA
ALEXANDRU, profesor de teologie, istoric.
N.
17 nov. 1912, în Tătăreni, jud.
Vaslui.
Studii
la Seminariile teologice din Huşi (1924-1931) şi “Veniamin" din
Iaşi (1931-1932), apoi la Facultatea de Teologie din Chişinău
(1932-1936), cu specializate la Facultăţile de Teologie catolică
şi protestantă din Strasbourg (1936-1939), unde obţine
licenţa (1938) şi susţine o parte din examenele de
doctoratş doctor în Teologie al Facultăţii din
Cernăuţi (1943),
Prefect
de studii la lnternatul Facultăţii de Teologie din Chişinău
(1939- 1940), asistent la catedra de Istorie a Biscricii Române de la
Facultăţile de Teologie din Chişinăii (1940-1941), şi
Cernăuţi Suceava (1941-1948),
Suplinitor
al catedrei (1947-1948), diacon (1941),
După 1948, activează la lnstitutul Teologic Universitar din
Bucureşti, ca asistent la secţia istorică (1948-1950),
Conferenţiar
spiritual, cu sarcini didactice (1950-1963; din 1956 a predat Istoria artei
creştine); suplinitor (1963) şi apoi titular (1972) al catedrei de
Istoria Bisericii Române (până la pensionare, în 1977),
Prorector
al Institutului (1971), preot (1951), iconom stavrofor (1955)
Între
anii 1971 şi 1979 a fost detasşt ca superior al parohiei ortodoxe
române din Stockholm, în această calitate, a infiinţat şi
organizat trei parohii (Stockholm, Goteborg, Malmo), cu 10 filiale, în Suedia,
Finlanda, Norvegia şi Danemarca.
La
Stockholm înfiinţează un Institut de studii româneşti, o
bibliotecă românească şi revista "Candela", de
apariţia căreia s-a îngrijit timp de cinci ani (1973-1978),
Pentru
activitatea desfăşurată la Stockholm a lost decorat de regele
Suediei cu ordinul “Steaua Polară" clasa I. în grad de cavaler, iar
de Biserica Ortodoxă Finlandeză cu ordinul “Mielul Sfânt”, în grad de comandor.
A
participat la mai multe reuniuni în cadrul Conferinţei Creştine
pentru Pace şi Consiliullui Mondial al Păcii (Praga, Berlin,
Budapesta, Moscova şi Helsinki ş.a.), la conferinţe şi
sinipozioane teologice sau istoi-ice.
A
publicat studii de lstoria Bisericii româneşti.
Lucrări
principale:
Ř
Noţiunea de Biserică, rolul
doctrinar şi sfinţitor al bisericii după Sf. Irineu, Iaşi,
1940;
Ř
Beranger de Tours şi controversa
euharistică din sec. XI-lea, laşi, 1941,31 p.,
Ř
Figuri de ierarhi moldoveni: Leon Ghetică
(1709- 1788), Chişinău, 1942, 48 p.,
Ř
Figuri de
ierarhi moldoveni Iacob Stamati(1749-1803), Iaşi, 1946, 283 p.
(teză de doctorat),
Ř
La o sută de ani de la rnoartea Iui
Veniamin Costachi, în “Candela", an.
LVII. 1946, p. 434-452 (şi extras- Iaşi, 1946, 21 p.);
Ř
Rezistenta Bisericii româneşti
faţă de prozelitismul catolic, în ST, an I, 1949 nr. 3-4, P. 205-225;
Ř
Momente şi aspecte esenţiale ale
influenţei Sfântului Munte asupra vieţii religioase din
ţările române, în ,,Ortodoxia", an. V, 1953, nr. 2, p.279-294;
Ř
Preoţi ortodocşi români în
revoluţiile ţărănimii cu specială privire
asupra răscoalei din 1907, în ST, an. V, nr. 9-10, 1953, p. 677-706;
Ř
Antim Ivireanu predicator şi orator, în
BOR, an. LXXIV, 1956, nr. 8-9, p.
775-817;
Ř
Atitudinea elevilor seminarişti
faţă de răscoala din 1907, în BOR, an. LXXV, 1957, nr. 3 - 4, p. 275 - 296;
Ř
Institutul teologic de grad universitar din
Bucureşti (scurt istoric), în BOR. an.
LXXV, 1957, nr. II - 12, p.
1213-1251;
Ř
Mărturisirea de credinţă a
spătarului Nicolae Milescu - Stella Orientalis Occidentali splendens, în “Ortodoxia", an. X, 1958, nr. 4, p. 511-538 (prima traducere
în româe:te);
Ř
Probleme, referinţe şi
precizări noi în legătură cu Sfântul loan Valahul, în BOR, an.
LXXX, 1962, nr. 5 -6, p. 495 - 514 (prima traducere a actului său martiric
în române:te);
Ř
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcop
al Râmnicului-Noul Severin, în MO, an.
XV, 1963, nr. 9 - I 0, p. 667 -685;
Ř
Clerici şi personalităţi ale
Bisericii Romîne din Transilvania şi Banat, membri ai Academiei Române
înainte de 1 decembrie 1918, în MO, an.
XXI, 1969, nr. 1-2, p.13-35,
Ř
Istoriografia Bisericii Române şi
problemele ei actuale, în BOR, an. LXXXIX, 1971, nr. 3 -4, p. 368 -381;
Ř
Patterns in Early Romanian Christianity, in
The Altar Almanach, London, 1971, p. 57-65;
Ř
Quelques aspects essentiels de lţepoque
phanariote dans I’histoire de I’Eglise Ortodoxe de Roumanie, în vol. L’epoque
phanariote, Tessaloniki, 1974, p. 17- 28;
Ř
Acţiuni ale clericilor ortodocşi
români din Moldova şi Muntenia în favoarea Unirii Principatelor în 1859,
în “Candela", Stockholm, 1974, nr.
I, p. 9 - 13, nr. 2, p. 10
Ř
5; nr. 3, p. 10- 15; 1975, nr. 2, p. 18 -27
şi nr. 3, p. 29-37,
Ř
Transilvania străvechi pământ
românesc, ţară de suferinţă şi leagăn al
omeniei. Unirea ei cu România (I918 - I
dec. 1978), în “Candela", Stockholm, nr. 1, 1978, p. 22-36 (şi ST,
an. XXX, 1978, nr. 9-10, p. 597-610);
Ř
Tudor Vladimirescu ctitor şi ajutor
de de lăcaşuri străbune,
în MO, an. XXXIII, 1981, nr. 4-6,
p..186- 196 (şi MMS, an. LXII,
1996, nr. 3, p.104-117);
Ř
Binecredinciosul voievod Ştefan cei Mare,
făuritor de cultură şi artă, în MMS, an.LVIII,1982, nr.3-4,
p.210 226 (în BOR, an.CIX,1991, nr.7-9, p.164 180);
Ř
Ştefan cel Mare în evlavia poporului
român, în MMS, an.LX,1984,nr.7-9, p.619 645;
Ř
Umanism şi teologie în cultura
românească, în MMS, an. LXII, 1986,nr. 5, p.19-37.
Ř
Alte studii, articole, recenzii, predici,
note, în revistele centrale şi mitropolitane, în “Candela" de la
Stockholm, ca şi in diferite periodice suedeze.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]